Articol de calitate
Anna Ahmatova (în rusă Анна Ахматова, pe numele real Anna Andreevna Gorenko, în rusă Анна Андреевна Горенко; n. 23 iunie - stil vechi 11 iunie - 1889 la Bolşoi Fontan lângă Odessa, d. 5 martie 1966 la Domodedovo lângă Moscova) este considerată cea mai mare poetă rusă. Tatăl ei, Andrei Antonovici Gorenko era inginer mecanic în flota Mării Negre. După un an, familia se mută la Ţarskoe Selo, unde viitoarea poetă îşi va petrece copilăria până la vârsta de 16 ani. Ambianţa locului se va reflecta în lirica ei de mai târziu. În autobiografia sa, poeta nota:
„Primele mele impresii din viaţă sunt de la Ţarskoe Selo. Îmi amintesc de măreţele parcuri verzi, de islazul unde mă ducea doica, de hipodrom, de gara veche şi de atâtea altele pe care le-am descris mai târziu în «Odă pentru Ţarskoe Selo».”
Se pare că tinereţea ei nu a fost foarte fericită. Andrei Gorenko şi-a abandonat familia în 1895, când poeta avea 16 ani. Primele versuri le-a scris la vârsta de 11 ani, inspirate de scriitorii ei preferaţi la acea vârstă, Jean Racine, Aleksandr Puşkin şi Evgeni Baratînski. Cu acest prilej şi-a luat pseudonimul Ahmatova, pentru a-l îmbuna pe tatăl ei, care considera că o „poetă decadentă” ar putea constitui o dezonoare pentru familie. Numele era cel al unei străbunici a poetei, Praskova Fedoseevna Ahmatova, decedată în 1837.
Articolul de calitate se schimbă la fiecare 10 secunde. Dacă totuşi când reîncărcaţi pagina vedeţi mereu acelaşi articol, vă rugăm să apăsaţi aici.
Ştiaţi că...?
- Motoreta Mobra 50, fabricată începând cu anul 1971, avea motorul produs de întreprinderea METROM Braşov, iar asamblarea motoretei se făcea la fabrica din Zărneşti.
- Cea mai veche încercare dramaturgică cunoscută până astăzi scrisă în limba română este Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa (Uciderea lui Grigore Vodă în Moldova exprimată sub formă de tragedie). Piesa are ca personaj central pe Grigore al III-lea Ghica (foto), domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti.
- Arborele de cauciuc numit ca-hu-chu (copacul plângător), era folosit, după spusele portughezilor din secolul al XV-lea, de către băştinaşi pentru confecţionarea de îmbrăcăminte impermeabilă.
- Soluţia Schwarzschild este o soluţie statică, sferic simetrică a ecuaţiilor Einstein, ce prezintă câmpul gravitaţional al unei găuri negre sau al unui corp (asteroid, planetă, stea, galaxie) fără rotaţie.
- Numele speciei camelopardalis derivă din cuvântul grecesc kamēlopardalis care descrie girafa ca având un gât lung ca o cămilă şi pete ca un leopard.
- „Noua Barcelona” este denumirea unui oraş spaniol care ar fi trebuit să fie construit în Banat pentru coloniştii spanioli, lângă Becicherecu Mare (azi Zrenjanin, Serbia). Construcţia oraşului a fost întreruptă din cauza războiul cu turcii şi a bolilor care au decimat primii colonişti spanioli ce fuseseră colonizaţi aici între 1735-1738.
- Nikola Tesla a descoperit curentul alternativ şi transmiterea energiei electrice fără fir.
- Braga este varianta românească a unei băuturi orientale care s-a răspândit în ţările cu influenţă otomană.
|
|
Actualităţi
- 20 august Un avion McDonnell Douglas MD-82 al Spanair a ieşit de pe pistă pe aeroportul Barajas din Madrid. Sunt numeroşi morţi şi răniţi.
- 17 august Sandra Izbaşa a adus României a patra medalie olimpică de aur, câştigând proba de sol la gimnastică.
- 17 august Echipajul feminin de 8+1 a câştigat medalia de bronz pentru România la JO de la Beijing, la canotaj.
- 17 august Constantina Diţă-Tomescu a adus României a treia medalie olimpică de aur, câştigând proba de maraton feminin.
- 16 august În noaptea de 16 spre 17 august a avut loc o eclipsă parţială de Lună vizibilă şi din România.
- 16 august Echipajul feminin de dublu rame, format din Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu, a câştigat medalia de aur pentru România la JO de la Beijing, la canotaj, proba de 2000 metri.
- 15 august Creştinii, ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc astăzi Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare cunoscută şi sub numele de Sfânta Maria Mare.
- 13 august Ana Maria Brânză a câştigat medalia de argint pentru România la JO de la Beijing, la scrimă, proba spadă individual, fiind învinsă de nemţoaica Britta Heidemann.
Comunitate
|
